Neputința vestului, bucuria rusului

Nu sunt expert geopolitic, economic sau juridic și nici nu am pretentia asta dar sunt un om cu drept la opinie iar opinia mea e prezentată aici.
Nu cred că formula după care funcționează țările occidentale pot face tipului de agresiune reprezentat de un autocrat cu putere militară și nucleară, ce nu dă socoteală nimănui iar cuvântul lui înlocuiește toată birocrația dintr-un stat. Nu cred că vestul are viteza de reacție necesară și nici măcar determinarea de care e nevoie pentru a stopa agresiunea rusească.
Nu m-ar mira ca pe holurile NATO și ale Bruxelului să fie cineva sau câțiva care se vor întreba profund îngrijorați despre drepturile soldatului rus pe teritoriul Ucrainei. Genul ăsta de îngrijorări lipsesc cu desavâșire în Duma rusească.
Sancțiunile economice sunt o pișcătură de purice la adresa Rusiei și nici măcar nu le văd să fie de durată câtă vreme aproape toate companiile mari occidentale au o piață atât de profitabilă acolo iar în plus, metode de eludare se vor găsi mereu prin terți sau prin metode alternative de circulație monetară.
E un citat care mi-a rămas în minte de cum l-am auzit și cred că e de o actualitate eternă câtă vreme trăim în aceeași lume cu agresorii. Vi-l las în încheiere:

„Când naziștii au venit să îi ia pe comuniști, n-am scos o vorbă. Nu eram comunist. Când i-au arestat pe social-democrați, am tăcut. Nu eram social-democrat. Când au venit să îi ia pe sindicaliști, nu am protestat. Nu eram sindicalist. Când au venit să îi ia pe evrei, nu m-am revoltat. Nu eram evreu. Când au venit să mă ia pe mine, nu mai rămăsese nimeni care să-mi ia apărarea.”

Sursă foto și citat: Wikipedia, Martin Niemoller

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.